nu as schimba nimic.am crescut frumos si cu bun simt .m -au invatat sa ii respect pe cei din jur si sa ii ajut pe cei neputinciosi.tot asa il invat si eu pe copilul meu

Si eu am crescut frumos si am cei mai buni parinti de pe pamant. Prea marele respect pentru orice era vazut de ei ca rusine in comportamentul nostru. Adica daca ne cadea ceva pe bluzita sau ne murdaream sau alergam in casa..sau stricam ceva..sau orice depasea normalitate si frumosul pur era rusinos:). E destul de greu cand ai crescut ca sa devii perfectionist. Ma aud de multe ori si eu spunandu-le copiilor mei ..e rusine!

Parintii mei m-au crescut cu un simt de raspundere bine impregnat, m-au invatat sa impart cu cei din jur orice, sa nu fiu egoista si sa ajut pe cei care au nevoie. M-au invatat si m-au incurajat sa fiu ambitioasa si sa nu ma dau batuta. Mama imi lipseste dar incerc sa-mi amintesc mereu ce invataturi mi-a dat si sa le urmez.

Elena Iosif, iosif_elena@hotmail.com

NIMIC..copilaria mea a fost frumoasa chiar daca au fost lipsuri si de multe ori imi doream anumite lucruri si ai mei nu au putut sa mi le ofere.Am fost lasata mereu sa aleg ce imi place sa fac ce imi place fara reguli idioate si oprelisti si desi am crescut asa , fara mari restrictii tot timpul am avut note bune, am fost un copil bun care nu si-a facut parintii de ras. Toata dragostea si intelegerea de care am avut parte acum incerc sa o directionez catre copilul meu, sa invete sa fie un om bun, sa stie cum sa depaseasca toate greutatile vietii cu capul sus.Imi iubesc parintii si le multumesc pentru ce sunt azi si pentru ajutorul de orice natura care mi-l ofera neconditionat.

Ce as schimba?doar stilul de alimentatie. Parintii m-au educat bine(zic eu), cu bun simt si respect fata de ceilalti. Acum la varsta mea (22 ani) observ si imi dau seama ca fiind cea mai mica din familie imi dadeau sa mananc tot felul de chestii mai putin bune(nesanatoase), ei crezand ca asa ma rasfata si eu sunt fericita. Nu ii condamn pentru asta dar cand o sa devin mama o sa imi invat copilul sa manance sanatos si sa aiba un program de masa stabil, inluzand 3 mese si 2 gustari, sa manance mai multe fructe si legume, iar dulciuri din comert extrem de putine-spre deloc.Cartea domnului profesor ar fi foarte utila pentru mine, urmand ca in cativa ani sa devin si eu mamica.Multumesc! Raluca

Eu nu stiu daca as schimba ceva,,,Totusi viata este schimbata.Democratia isi spune cuvantul.Noi am crescut singuri,fara griji,fara lipsuri.Ne lasau parintii singuri in casa,mergeam singuri la scoala,dar acum nu se poate.Prea multi derbedei,prea multi caini pe strazi,cum sa ti lasi copilul singur.Mi ar fi placut ca si copilul meu sa poate creste independent,sa se poata descurca singur,dar in secolul nostru nu se poate,,Poate, daca as putea, acest lucru l as schimba,in rest nimic.,Am fost 5 la parinti si ne au crescut si ne au educat cu caldura si cu dragoste.

As incerca sa l fac pe copilul meu sa aiba mai multa incredere in propria persoana,l-as sustine si l-as incuraja sa faca ceea ce si doreste fara sa-i amintesc ce dezastruos va fi daca nu va reusi.

Eu nu as schimba nimic, folosesc o parte din ce am invatat de la ei sa imi cresc si eu copilul. La invataturile primite de la ei adaug, insa, lucrurile de care are nevoie copilul pentru a trai in societatea actuala - care este diferita de aceea in care am crescut eu. Si asta, pe masura ce creste, cu nevoile fiecarei varste. Si, pe langa asta ii spun in fiecare zi ca il iubesc. Cu voce tare, nu numai in gand. *Ioana Matei ioana.matei@yahoo.com

Am avut o copilarie frumoasa si incerc sa ii ofer acelasi lucru si copilului meu de 2 ani jumate. Singurul lucru pe care l-as schimba (si acum incerc sa imi invat baietelul) - mai mult curaj, incurajare si incredere in fortele proprii. Coman Ioana yanny_c@yahoo.com

Eu nu as schimba nimic, folosesc o parte din ce am invatat de la ei sa imi cresc si eu copilul. La invataturile primite de la ei adaug, insa, lucrurile de care are nevoie copilul pentru a trai in societatea actuala - care este diferita de aceea in care am crescut eu. Si asta, pe masura ce creste, cu nevoile fiecarei varste. Si, pe langa asta ii spun in fiecare zi ca il iubesc. Cu voce tare, nu numai in gand. ioana.matei@yahoo.com

cred ca in primul rand as scimba bunul simt cu putina rautate
e o vorba ( bunul simt nu este o binecuvantare, ci o pedeapsa pentru ca trebuie sa ii suporti pe cei care nu au) si eu cred ca este perfect adevarata.
am dreptate???

AM SCHIMBAT FOARTE MULTE,CRED EU IN BINE...AM AVUT SI AM PENTRU MNE SI FRATII MEI, CEA MAI BUNA MAMA SI AM AVUT UN TATA CARUIA II PLACEA SA BEA,DUMNEZEU SA-L IERTE ACOLO UNDE E...ASA CUM A FOST EL ,A FOST TATAL NOSTRU,TINEA IN FELUL LUI LA NOI.CU TOATE CA AM AVUT O COPILARIE UMBRITA DE SCANDALURI,CERTURI,SCENE MULTE DE VIOLENTA AM RAMAS CU AMINTIRI URATE DIN COPILARIE...CE AM SCHIMBAT EU FATA DE CUM M-AU CRESCUT PARINTII MEI?MAI INTAI DE TOATE M-AM RUGAT LA DUMNEZEU SA IMI GASESC UN BARBAT CUMINTE,CARUIA SA NU-I PLACA SA BEA SA NU TREC SI EU PRIN CE A TRECUT MAMA MEA.ACUM AM AJUNS SI EU MAMA,AM UN SOT CARE NU BEA,ISI VEDE DE CASA,DE FAMILIE IAR ACUM INCERC SA-MI EDUC COPILUL SI SA LUPT PENTRU EL ASA CUM A LUPTAT MAMA MEA PENTRU NOI SA NE TINA LA SCOALA,SA FIM RESPECTUOSI,CUMINTI,SA LUPTAM PENTRU CEEA CE NE-AM PROPUS,SA NU FIM EGOISTI...

Ce am schimbat eu? nu stiu cat de multe am schimbat deoarece eu acum am copii mari...dar am dat copiillor mei mai multa libertate fata de cata am avut eu.E adevarat am crescut in vremuri total diferite.Insa i-am invatat sa se respecte pe ei in primul rand daca vor respect de la cei din jur,i-am invatat cum se alege o persoana care sa ne fie prieten adevarat iar ceilalti sa fie doar prieteni.I-am invatat pe copiii mei ca mai mult decat orice trebuie pretuita familia.A fi pe picioarele lor este acum ceea ce ma preocupa sa-i invat si sa-i ajut.Cel mai mult imi doresc ca fiecare dintre ei sa reuseasca sa faca mult mai mult decat am facut eu pana acum.

Am cei mai buni parinti care au muncit si zi si noapte sa ne ofere tot,sa ne fie bine ,confort material,dragoste parinteasca si o educatie.Cu toate acestea as schimba unele lucruri...as invata sa spun si ,,NU AVEM ASTAZI,, ,,NU SE POATE,, pt ca ei nu au spus asta si acum ca si adult imi este greu sa ma acomodez situatiilor de acest gen.Sunt zile in care as fi vrut ca in loc de o pedeapsa ,sa vorbeasca mai mult cu mine,sa ma asculte..sa imi fi oferit mai putin si sa ma lase in anumite situatii sa iau singura decizii.Desi de foarte mult timp nu mai sunt sub aripa lor protectoare ,simt ca nu ma pot desprinde total de ei,sa fiu independenta.Uneori e bine sa iei decizii singur,chiar daca nu sunt cele mai bune,Ei din dorinta de a ma feri de suferinta unui esec,au ales in locul meu,au vb in locul meu ..iar eu acum ma descurc cu greu in astfel de momente.O sa imi invat copilul ca cei slabi nu sunt cei ce dau gres ..slabi sunt cei ce inceteaza sa mai incerce,sa mai spere si ca avem cu totii astfel de momente.Cum spune si bunica mea ,, In viata sa stii ca este scara si de urcat si de coborat si nu poti sa cobori mereu,sa stai la rand ca vei urca si tu ,,!! De la parintii mei voi pastra dragostea de oameni,educatia fata de ce ne inconjoara si iubirea de Dumnezeu si tot ce e frumos....asta m-au invatat in modul cel mai placut,...ei fiind ca si exemplu. Dinu Maria Otilia.

Atunci cand eram mica o mare parte din alimente erau aduse de la bunicii de la tara, acum ca sunt insarcinata voi avea grija ca si copilul meu sa manance multe alimente bio, crescute in gradina sau ograda parintilor mei (care s-au mutat la tara). Singur lucru pe care l-as schimba fata de cum m-au crescut parintii este timpul petrecut alaturi de copii mei. As petrece mult mai mult timp jucandu-ma cu ei, ascultandu-i si facand activitati educative impreuna. Pentru ca parintii erau foarte mult timp la serviciu si pentru ca lucrau in schimburi si erau obositi, noi ne jucam cu fratii, cu prietenii de joaca. Mi-a lipsit atat in copilarie, cat si mai tarziu acest timp petrecut cu parintii pentru ca tatal meu a murit cand eu urma sa implinesc 18 ani, fapt ce m-a maturizat mult si m-a facut sa meditez ca timpul petrecut cu copii tai e cel mai pretios, mai pretios decat serviciul, decat banii, decat orice...
Amintirile pe care le vei lasa acestora vor fii cele mai frumoase si il dezvolta armonios. Va doresc si vou sa va apropiati mai mult de copii vostri si sa petreceti clipe minunate, acasa, in aer liber, la picnic, la tara, la mare sau la munte...oriunde..timpul nu-l putem intoarce !!!

Am fost crescuta de cea mai iubitoare familie de pe pamant.Chiar daca nu mi-au spus niciodata 'te iubesc' fiecare gest si fiecare actiune a tatalui meu si mamei mele mi-au oferit caldura l,liniste,siguranta.Am crescut la tara.Am mancat carne,legume,fructe din gospodaria proprie.La noi in casa se gatea cu carne sambata si duminica.Atat.Dulciurile erau mai rare.Prajiturile erau traditionale(cornulete,placinta,gogosi)din faina macinata din grau curat,fara e-uri.Ne jucam in curtea noastra sau a vecinilor,iar la televizor priveam doar sambata si duminica la desene si un film.Am avut o copilarie minunata si nu cred ca as vrea sa schimb ceva.Am uitat sa va spun ca parintii mei sunt parinti adoptivi si ca traiesc si astazi lucru ptr care ii multumesc lui Dumnezeu

Ce ai schimbat fata de cum te-au crescut parintii tai?Numele meu este Roxana si am 22 de ani. Eu in primul rand mi-am schimbat stilul de viata, parinti mei adoptand un stil de viata nu tocmai sanatos. Educatia in ceea ce priveste un stil de viata sanatos porneste din familie, insa parinti mei nu au avut acasta educatie de care noi acum putem sa ne bucuram. De aceea, eu imi doresc ca viitori mei copii sa adopte un stil de viata cat mai sanatos. Acum de cand locuiesc cu viitorul meu sot am inceput sa adopt acest stil care implica mai putine grasimi, un regim diversificat, echilibrat, miscare dar si o gandire pozitiva. Consider ca aceste elemente sunt esentiale pentru mentinerea unui organism sanatos dar si o minte sanatoasa, dupa cum spune si mottoul:"Gandim cum mancam si mancam cum gandim".Fac acest lucru in primul rand pentru sanatatea mea dar si pentru sanatatea viitoarei mele familii. Se stie ca cea care gateste in casa este femeia si de aici pleaca totul, asa ca eu deja am inceput sa citesc cat mai multe despre asta si incerc sa gatesc cat mai sanatos. In ziua de azi mai nimic nu e sanatos prin supermarketuri si cel mai bun lucru este sa iti pui singur in gradina proprie diverse legume si fructe. Alimentatia ar trebui sa se bazeze mai mult pe legume si fructe pentru a da viata si culoare organismului nostru. Adevarul este ca suntem ceea ce mancam dar si ceea ce nu mancam . Imi doresc foarte mult aceasta carte atat pentru mine cat si mai ales pentru viitorul meu copil fiind foarte complexa si de mare ajutor pentru o viitoare tanara mamica.Va multumesc! roxy_adriana_9207@yahoo.com

Pfff...ce as schimba eu,nu se poate schimba,asa a fost sa fie,asta e cursul vietii,asa era scris,asa a vrut Dumnezeu...Ii multumesc mamei mele ca ne-a crescut frumos,cu respect fata de ceilalti,cu frica de Dumnezeu,cu dragoste in suflet si cu bunatate in inima...insa ceva as fi schimbat,faptul ca as fi vrut sa ne dea aceasta educatie impreuna cu tatal nostru,ceva ce nu ia stat in putinta,in rest nu pot sa schimb nimic,educatia primita a fost mai mult decat ne-am fi dorit si asta o simtim acum,cand la randul nostru suntem si noi parinti.
Petica Alina-Elena/alinaelena.petica@gmail.com

De cand am vazut invitatia ta ,tot m-am gandit ce si cums a raspud .Nu as avea ce sa schimb la copilaria mea,a fost minunata.Am avut o sora cu care am impartit totul .Am avut o bunica si un bunic minunati,niste oameni blanzi si foarte corecti care au avut grija de noi .Am invatat sa pretuiesc altfel lucrurile ,sa plantez o floare,o leguma sau sa ingrijesc un pui .Acum duc dorul zilelor de atunci si incerc sa imi invat si copii ca bunicii i iubesc cel mai mult.Nu imi aduc aminte de lipsuri sau alte probleme pentru ca nu am fost invatata sa imi plag de mila.Acum imi invat copii sa fie darnici cu ceilalti si sa participe la activitatile casei.Iar la tara el place cel mai mult din lume.Mi-ar placea sa aiva si ei asa multi prieteni cu care sa se joace.In zilele noastre copii se intrec in aparate si alte traznai ,telefoane sau tablete.Noi ne strangeam cate 20-30 si nu ne ajungea ziua sa ne jucam .Conceptul de parinte altfel depinde numai de fiecare in parte,de cum isi educa copilul,cum il invata si ce sfaturi i ofera in viata nu numai ce i pune in farfurie.Miclescu Mirela miclescumirela@yahoo.com

Absolut nimic.Poate vremurile erau altele...dar noi,ca copii am simtit dragostea parintilor ! Fericirea Craciunului cu cadouri ascunse in dulapul inchis cu cheie :) ...Mirosul gogosilor sau ajutorul mamei la lucrul manual facut la lumina lumanarii...Imi ador parintii si imi doresc din suflet ca peste ani aceleasi ganduri sa le aiba si copii mei gandindu-se la noi...parintii !!!

FB:Janeta Janet
E-mail:janeta_20072001@yahoo.com
Nu as schimba nimic copilaria mea a fost una frumoasa si am fost crescuta cu dragostea parinteasca asa imi cresc si eu fetita si o invat sa respecte dar sa fie si respectata sa iubeasca oamenii sa ofere sprijin celor nevoiasi.

Mladinovici Stefania
stefania.mladinovici@yahoo.com

Nu as schimba absolut nimic!M-au invatat ce inseamna respectul, ce inseamna sa fiu responsabila pt ceea ce fac, sa fiu rezervata cand trebuie, indrazneata cand e momentul, sa nu-mi pierd cumpatul sau curajul atunci cand viata imi mai "presara'' cate un obstacol si sa pretuiesc intotdeauna ce am!Si, pt asta....nu cred ca le voi putea multumi vreodata!Sper sa imi pot creste copiii in acelasi spirit care mi-a fost insuflat de ei!
P.S. Nah...ca ne-ai emotionat si "melancolicizat'' maxim cu acest concurs!:D Iti multumim!

Eu sunt mamica ,si incerc sa imi cresc copilul cu multa dragoste si intelepciune..As schimba totul daca s-ar pute..eu nu am avut o copilarie prea frumoasa..parintii nu si-au dat interesul sa ne acorde dragoste in primul rand,apoi cele necesare...imi amintesc cu durere in inima de clipele copilariei.dar asta este viata..eu incerc din tot sufletul ca ceea ce au facut parintii mei,eu sa nu fac cu ,copilul meu. Mersi >:d< anamaria ,,, cry_any_edy@yahoo.com

Buna seara!

Numele meu este Mihaela, am 29 de ani si de 6 luni si jumatate sunt mamica unei puiute scumpe, care ne lumineaza viata (atat noua cat si bunicilor ei, care abia au asteptat-o), dar a carei ingrijire este si un motiv de disputa in familie. Eu cred ca una din cauzele principale este diferenta intre mediul in care traim acum si cel al generatiilor trecute, conceptiile noastre versus cele ale parintilor nostrii. Diferentele sunt deopotriva bune si rele, cele mai importante lucruri raman insa iubirea, atat iubirea noastra fata de cei care ne-au dat viata, s-au sacrificat si ne-au crescut, cat si dragostea lor fata de noi, respectul reciproc si capacitatea de comunicare necesara pentru a asigura intelegerea in familie.
Spre exemplu, din motive independente de vointa ei, mama mea nu a reusit, dimpacate, sa ma alapteze decat 2 luni si jumatate, prin urmare ea nu era familiarizata si bineinteles ca uitase dupa atata timp ce presupune alaptarea si mai ales avantajele unei alaptari prelungite. Din fericire, in ziua de astazi exista multe mijloace de informare si o mama care doreste sa ofere copilului sau o viata mai buna poate face acest lucru mult mai usor. De aceea eu am hotarat ca pentru puiuta mea cel mai bun aliment pana la 6 luni sa fie laptele matern, nu laptele praf sau apa, lamaia, nici diversificarea la 4 luni, asadar am reusit sa o alaptez exclusiv pana la 6 luni (exceptand prima luna cand a primit suplimentare cu lapte praf), iar acum ca am inceput diversificarea, bem lapte de la mami, dar invatam sa papam si altceva. Acest "altceva" este iarasi un mare semn de intrebare si nu de putine ori de ingrijorare pentru orice mamica. Cu ce anume sa incepem, care masa sa o diversificam mai intai, cat de mult sa insistam cu mancarea, avand in vedere ca cei mai multi bebei, a mea nu este o exceptie, nu papa, ce facem pentru a nu ne scadea laptele in aceasta perioada, acestea sunt intrebarile mele cele mai arzatoare pentru aceasta perioada. In aceasta privinta, multitudinea de informatii, care mai de care mai diferita, chiar daca provine din surse pe care le-am considera credibile si anume medicii pediatrii, poate fi bulversanta pentru orice mamica. Sunt foarte curioasa ce ne recomanda domnul Dr. Mencinicopschi in aceasta perioada precum si in multe alte aspecte legate de cresterea copiilor, cunoscut fiind faptul ca domnia sa detine cunostiintele necesare pentru o privire de ansamblu a lucrurilor.
Asadar alimentatia este un punct cheie in evolutia fiecaruia, din stadiul de embrion pana la cel de adult, avantajul meu a fost ca desi am primit lapte matern putin timp, am avut norocul sa ma nasc intr-o familie cu bunici la tara, unde m-am bucurat de beneficiile unei alimentatii naturale, lucru pe care nu stiu acum in ce masura il voi putea oferi copiilor mei. Un lucru stiu sigur, ca voi incerca cat pot de mult sa rezist in fata "beneficiilor" civilizatiei actuale printre care se numara si industrializarea excesiva a alimentelor.
Un alt aspect care mi se pare important in cresterea si educarea copiilor ar fi ca in familie sa existe posibilitatea ca acestia sa locuiasca cu parintii si nu la rude, poate nici macar cu bunicii. Eu mi-am petrecut copilaria la bunici, este adevarat ca imi vedem parintii aproape zilnic si nu pot sa spun ca am simtit vreodata ca imi lipsesc, familia mea avand foarte multa grija de mine. De aceea, cand imi amintesc de copilarie, am sentimentul acela inefabil de frumusete, inocenta si mirific, pe care l-as schimba cu nimic in lume.
Cu toate acestea, pentru copiii mei imi doresc sa fie mereu alaturi de mine, sa le urmaresc indeaproape fiecare etapa a dezvoltarii lor, sa pot sa iau pentru ei cele mai bune decizii, atat cat depinde de noi, parintii.
Sper ca Cel de Sus sa ne dea la toti putere si intelepciune si sa ne ajute sa ne crestem pruncii frumos, fiindca ei sunt oglinda noastra.
A fost o adevarata placere sa scriu aceste randuri, multumim din suflet pentru aceasta ocazie. Mihaela, jupbiterra@yahoo.com