Năcreală cu chisleag este o ciorba de cartofi acrita cu chisleag, originara din zona Moldovei. Cu siguranta multi dintre voi va veti intreba, pe buna dreptate, ce este chisleagul. Ei bine, este practic lapte de vaca inchegat, lapte care ramane in vas dupa luarea smantanii formate la suprafata.
La origini aceasta ciorba este cunoscuta sub numele de sârbusca sau zărbusca, si isi are obarsiile in zona de nord a Moldovei, in Muntii Neamtului mai exact, unde o preparau ciobanii de la stana, si o acreau cu zer de oaie sau cu jintita. In timp, aceasta reteta a patruns in mai multe variante, in diverse zone ale Moldovei, regasindu-se sub denumirile de sârbusca, zărbusca, dresala sau năcreala. In unele zone se foloseste zerul sau jintita pentru a o acri, in altele chisleagul, in unele zone apare chiar smantana, sau smantana amestecata cu iaurt. Tot in functie de zona se pot adauga fie pastai si mazare, fie diverse ierburi, cum ar fi stevia, loboda sau urzicile. Indiferent de varianta la baza vom avea o fiertura de cartofi, ceva mai groasa decat o ciorba obisnuita, si un preparat lactat cu care o vom acri.
Si, ca sa revenim la titlul retetei, sunt convinsa ca multi dintre voi l-ati citit de doua-trei ori, si apoi v-ati intrebat in ce limba l-am scris. In Moldova, si in special la sate, inca se foloseste un numar impresionant de regionalisme, asadar, daca aveti ocazia sa ajungeti intr-un sat din Moldova, cu siguranta veti avea nevoie de un dictionar sau de o persoana care sa va explice intelesul acestora. Eu am crescut in sudul Moldovei, la Galati, si totusi dupa ce m-am casatorit si am mers pentru prima data la soacra mea, in nordul judetului, m-am simtit cumva intr-o alta lume. In afara de faptul ca acolo parca timpul s-a oprit in loc, iar peisajele au un farmec aparte, mi-a fost greu sa inteleg ceea ce mi se cerea, cuvinte precum bageac, pestelca, rola, tocmagi sau chisleag imi erau total straine si a trebuit sa le invat, rand pe rand. Imi amintesc cu drag acele zile, dar si cu tristete in suflet fiindca soacra mea a plecat dintre noi la inceputul acestui an, iar in urma ei au ramas doar amintirile si cateva retete pe care le-am invatat de la ea, cum ar fi invartita moldoveneasca cu nuca, turtele de Craciun sau budinca de corasla.
Tot din bucataria Moldovei va recomand si tochitura moldoveneasca, alivencile moldovenesti, poale-n brau, mucenicii moldovenesti sau ciorba radauteana. Mai multe retete traditionale gasiti aici. (click pe cuvintele subliniate pentru retete)
Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici iar daca vreti sa fiti la curent cu noile retete va invit sa va abonati aici.
Ingrediente nacreala cu chisleag
1 kg cartofi
2 morcovi
1 ceapa mare
1 ardei gras
1 l chisleag
3 galbenusuri
patrunjel verde
sare dupa gust
Mod de preparare nacreala cu chisleag
Vom prepara mai intai chisleagul. Punem laptele rece la prins, intr-un loc cald, ferit de curenti de aer. Inainte se puneau langa soba, eu in lipsa sobei am pus oala cu lapte langa un calorifer. Acoperim cu un capac si il lasam doua- trei zile ca sa se prinda.
Curatam cartofii de coaja, ii spalam si ii taiem cuburi. Curatam morcovii, ceapa si ardeiul si le tocam marunt.
Punem zarzavaturile intr-o oala si adaugam circa 3 litri de apa. Adaugam sarea si fierbem la foc mic pana cand legumele devin moi.
Alegem smantana de la laptele prins si o indepartam. Laptele prins ramas il amestecam cu zerul format si il batem bine si in felul acesta am obtinut chisleagul.
Adaugam trei galbenusuri si amestecam pana la omogenizare. Eu am avut oua de tara. Inainte se adugau si doua trei linguri de malai in acest amestec, si aveau rolul de a ingrosa ciorba si a o face mai satioasa, eu insa am renuntat la ele.
In amestecul de chisleag si oua adaugam cu grija un polonic de zeama fierbinte si amestecam, abia dupa aceea il adaugam in oala. Dam intr-un clocot.
Dam oala deoparte si adaugam mult patrunjel sau leustean verde.
Nacreala cu chisleag se poate manca atat calda cat si rece si este foarte buna cu ceapa verde sau cu ceapa rosie.
Acest articol face parte dintr-un proiect minunat pe care il desfasor impreuna cu prietenii mei de la Selgros, si in cadrul careia ne-am propus ca, pana la finalul anului, sa va aducem la cunostinta o serie de retete din bucataria Moldovei. Articolul a fost publicat si pe selgroscautapasiunea.ro.
Vai de mine, cât de bine arată năcreala ta cu chisleag!!!
RăspundețiȘtergereMărturisesc ca nu știam nici eu de asemenea cuvinte și nici de rețeta asta, dar arata fabulos și cred ca în week-end e musai să o avem și noi la prânz! :)
Excelentă, felicitări, astepiăm și alte minuni.
RăspundețiȘtergereProvin din nordul Moldovei mai exact Dorohoi, jud Botoșani si niciodată nu punem în nacreala gălbenuș de ou...dar stii vorba "câte bordeiuri atâtea obiceiuri" si rețeta aceasta ca si celelalte este binevenită! Ar fi păcat ca o dată cu trecerea anilor să uităm de aceste rețete de la bunicile si mamele noastre. Faci o treabă minunată!
RăspundețiȘtergereBunica mea facea cu zer de oi .
RăspundețiȘtergereTot cu zer de oaie fac
RăspundețiȘtergereDoamne, ce amintiri mi-ai trezit! Mâncăm nacreala la bunica la Botosani. Ea il acrea cu zer de oi sau vaca. Locuiesc acum in Franța si iau lapte de la o ferma. Am încercat sa folosesc zerul dupa ce făceam branza sau cas, dar mi se parea prea acru. Ideea cu chisleag mi se pare geniala. O sa incerc cat de curand.
RăspundețiȘtergere